Scule cu aer comprimat

Acţionarea electrică şi cea cu aer comprimat

De regulă electromotoarele realizează o mişcare de rotaţie. După tipul sculei, această mişcare trebuie transformată prin cuplarea unui convertizor mecanic, de exemplu în mişcarea alternativă şi pendulară a unui fierăstrău sau de rotaţie şi oscilaţie a unei maşini de şlefuit. Mecanismele de transformare a mişcării şi componentele mecanice, cum ar fi pârghii, excentrice, şaibe profilate, etc. consumă energie şi sunt supuse unei uzuri puternice.

Din contră, construcţia maşinilor cu aer comprimat este simplă, mişcările cerute de diversele scule, respectiv sus / jos şi du-te / vino se pot realiza fără transformare prin mecanisme complicate. Aceasta le face foarte robuste şi sigure în funcţionare.
Aceasta este posibil prin utilizarea motoarelor liniare, care transformă energia aerului comprimat direct în mişcare de translaţie.

Cele mai simple motoare liniare sunt cilindri pneumatici, în care un piston este deplasat sub acţiunea aerului comprimat.
Această mişcare, respectiv energia aferentă sunt transmise spre exterior printr-o tijă. O variantă denumită „motor oscilant liniar" se aplică la multe aparate cu aer comprimat. Motoarele liniare oscilante realizează în funcţionare o mişcare de du-te / vino, a cărei frecvenţă se potriveşte fiecărui tip de sculă folosit, prin construcţia motorului şi reglarea debitului de aer. Domenii tipice de utilizare ale motoarelor liniare oscilante sunt ciocanele pneumatice de presat, nituit, dăltuit.

Cel mai frecvent utilizat motor de acţionare a sculelor cu aer comprimat constă dintr-un stator cu orificii de admisie şi evacuare a aerului. Un rotor montat excentric în stator este prevăzut cu fante în care intră lamele oscilante. Cele două capace lagăr ale rotorului etanşează spaţiul statorului. Printr-o poziţionare specială a rotorului se realizează un spaţiu de lucru în formă de seceră, divizat de către lamelele care culisează liber în fante. Acestea sunt presate pe perete de către forţă centrifugă, asigurând astfel etanşarea între sectoare.

Prin orificiul de admisie pătrunde aerul comprimat în sector, punând în mişcare rotorul. În zona în care camera în formă de seceră se îngustează începe orificiul de ieşire de suprafaţă mare. În caz de suprasolicitare motorul cu lamele se blochează, fără a suferi deteriorări.

Desigur, sunt cazuri în care şi motoarele cu aer comprimat trebuie să apeleze la compromisuri. Motoarele voluminoase au momente mari, dar datorită dimensiunilor nu se potrivesc sculelor ergonomice de mici dimensiuni. Drept urmare trebuie prevăzute motoare pneumatice mici de turaţie mare, astfel încât să poată furniza puterea necesară.

Turaţia mare trebuie transformată printr-un reductor la turaţia necesară sculei, respectiv la un moment ridicat.

În maşinile cu aer comprimat se utilizează numai excepţional angrenaje planetare, care pentru aceeaşi sarcină au gabarit mai mic decât reductoarele convenţionale cu roţi cilindrice. Acestea sunt alcătuite dintr-o roată-soare (roată dinţată cu dantură interioară) în care se rotesc roţi dinţate planetare. Prin diferite echipări suplimentare se realizează trepte diferite de cuplare, care pot fi schimbate chiar şi sub sarcină.

 

Această pagină

Secţiune în bormaşina cu aer comprimat

Secţiune motor aer comprimat


înapoi 1  -  2  -  3  -  4  -  5  -  6  -  7  -  8  -  9 înainte